Bine ati venit!

Sper sa va fie de folos ce gasiti pe acest blog.

Faceți căutări pe acest blog

joi, 31 martie 2011

PRESTIGE 290 FS - TRATAMENT LA CARTOF

Prestige 290 FS

Substante active: imidacloprid 140 g/l + pencicuron 150 g/l
Formulare: FS (suspensie concentrata)
Insectofungicid utilizat la tratarea tuberculilor de cartof pentru combaterea gandacului din Colorado, a afidelor si a rizoctoniozei
Cultura
Organism tinta
Doza
Cartof
Gandacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata)
Afide (Aphis sp.)
Rizoctonioza (Rhyzoctonia solani)
0,8 l/t

Modul de actiune

Prestige are actiune sistemica si in acelasi timp de contact asupra organismelor daunatoare. Imidacloprid, componenta activa insecticida, formeaza in jurul tuberculilor un halou de protectie prin intermediul caruia se manifesta actiunea de contact asupra insectelor din sol. Ulterior imidacloprid patrunde în mod sistemic in tuberculi si de aici este distribuit acropetal in partile aeriene ale plantelor, actionand asupra daunatorilor in timpul perioadei de vegetatie. Pencicuron, componenta fungicida, are actiune de contact, prevenind infectiile de rizoctonioza care pot avea ca sursa infectioasa samanta utilizata la plantare sau resturile vegetale incorporate in sol.

Modul de utilizare
Tratamentul se efectueaza cu ajutorul unei instalatii amplasate pe masina de plantat, care pulverizeaza produsul in doza de 0,8 l/t (în amestec cu cca. 45 l apa) direct pe tuberculi, concomitent cu plantarea lor. Nu sunt recomandate alte metode de aplicare, datorita impreciziei dozarii produsului si neuniformitatii distributiei. Eficacitatea produsului poate fi valorificata la maximum doar in conditiile unei tehnologii de cultura corecte. Prestige nu se va utiliza pe o samanta cu vigoare slaba sau infectata cu diverse ciuperci patogene (Fusarium, Erwinia) si la culturi amplasate pe soluri reci, cu exces de umiditate sau semanate la adancime prea mare.

Prestige are o eficacitate remarcabila asupra gandacului din Colorado si a afidelor. El poate combate acesti daunatori in proportie de 99 - 100%, chiar si la 75-80 zile de la rasarirea culturii. Datorita eficacitatii impotriva afidelor, vectori ai transmiterii virozelor, Prestige contribuie indirect la reducerea semnificativa a atacului acestor boli extrem de grave, in special pentru culturile semincere. Prestige este eficace si impotriva viermilor sarma, insa în acest caz durata de protectie a culturii este de cca. 4 saptamani, deci sunt protejati numai tuberculii utilizati la plantare.

ROUNDUP - ERBICID TOTAL

Roundup (Glifosat 360 g/l)

Erbicid total neselectiv, cu actiune sistemică, postemergent. ROUNDUP® controlează perfect toate speciile de buruieni anuale şi perene. ROUNDUP ® are un caracter universal având foarte multe segmente de aplicare.
Înainte de semănat Floarea Soarelui
Buruienile ţinta sunt: pălămida (Cirsium arvense) şi cornacii (Xanthium strumarium, Xanthium italicum)
Doze recomandate
Aplicati 2-3 l/ha erbicid ROUNDUP ® în maximum 150 litri apa, când pălămida este în faza de rozetă.
Mod de aplicare
Araţi şi discuiţi în toamnă.
Nivelaţi superficial solul, cât mai devreme în primavara; se lasă buruienile să crească. Lăsaţi 3-5 zile pauză pentru translocare, până la urmatoarea lucrare mecanică. În cazuri deosebite, erbicidarea se poate efectua, după semănat, până la 1–2 zile înainte de răsărirea culturii de floarea soarelui, în condiţiile în care buruienile menţionate sunt răsărite. Înainte de recoltarea cerealelor păioase Se aplică pentru distrugerea buruienilor perene şi pentru desicarea culturii.
Doze recomandate
Buruieni problemă:
Pir (Agropyron repens), Costrei (Sorghum halepense), Pălămidă (Cirsium arvense), Turita (Gallium aparine) - Doză 3-4 l/ha Stuf (Phragmites communis) – Doză 5-6 l/ha
Aplicarea în vii şi livezi
Buruienile ţintă sunt pirul (Agropyron repens), costreiul (Sorghum halepense), pălămidă (Cirsium arvense), volbură (Convolvulus arvensis) şi pirul gros (Cynodon dactylon)
Mod de aplicare:
Roundup® poate fi aplicat în benzi sau pe toată suprafaţa folosind vermo rele sau maşina de erbicidat cu lănci manual sau rampă de stropit, în funcţie de sistemul de cultură al viei sau pomilor. Se aplică primăvara când buruienile au în jur de 10-20 cm. 
Nu îndepărtaţi de pe teren mulciul rezultat în urma distrugerii buruienilor deoarece acesta păstrează umiditatea solului, previne eroziunea şi împiedică în bună măsură germinarea buruienilor anuale În cursul anului, vetrele din noua generaţie a buruienilor vor fi erbicidate folosind pompele de spate cu 2% soluţie de Roundup.
Pe canale, terenuri virane
Mod de aplicare
Aplicaţi Roundup 4-6 l/h, în funcţie de speciile combătute, când acestea au o masă foliară suficient de dezvoltată. Doza de apă la ha este de 100-150 l. Soluţia se poate aplica şi prin pensularea buruienilor (conc. 33%).
Alte segmente
Roundup se mai foloseşte pentru distrugerea stufului din exploataţiile piscicole, în silvicultură, pentru distrugerea cuscutei din cultura de lucernă (0,75 l/ha; 1-3 zile după coasă), a buruienilor în stadiu foarte avansat de vegetaţie din culturile de talie joasă (sfeclă de zahăr, culturi legumicole, etc. prin pensulare).

AXIAL 050 EC - ERBICID


AXIAL - UN NOU ERBICID PENTRU CEREALELE PAIOASEAxial 050 EC este un nou erbicid al companiei Syngenta pentru combaterea în postemergență a principalelor buruieni monocotiledonate anuale din culturile de cereale. Substanța activă, pinoxaden, face parte dintr-o nouă clasă chimică.  Axial 050 EC oferă flexibilitate în combaterea buruienilor graminee, fiind foarte selectiv pentru cultură.
 
 Cultura 
Spectru de combatere          

Doza   
Epoca de aplicare
Timp de pauză*
Grâu
Iarba vântului
(Apera spica venti)
Odos 
(Avena fatua)
 0,9 l/ha
postemergent (grâu la înfrățire - formarea primului internod, buruieni maxim 4 frunze)
 -
Orzoaică de primăvară
Iarba vântului
(Apera spica venti)
Odos 
(Avena fatua)
 0,9 l/ha
postemergent (grâu la înfrățire - formarea primului internod, buruieni maxim 4 frunze)
 -
* interval minim de timp de la aplicarea ultimului tratament până la recoltare

Produsul poate fi aplicat până la stadiul de al doilea internod al culturii de grâu, interval în care se regăsește stadiul optim de combatere a buruienilor (Apera spica venti, Avena fatua). Peste acest stadiu, buruienile devin mai rezistente și în funcție de condițiile atmosferice (secetă), efectul produsului poate să scadă. 
În cazul infestărilor mixte (monocotiledonate
și dicotiledonate) se aplică Axial 050 EC asociat cu un erbicid împotriva buruienilor dicotiledonate, precum Logran 20 WG. Se utilizează un volum de soluție de 200-300 litri/ ha.

Axial 050 EC este oferit la ambalaje de 5 litri și 1 litru.
Substanța activă                              
Clasificare   
 Formulare   
Număr certificat de omologare  
pinoxaden 50 g/l +                  
cloquintocet - mexil 12,5 g/l   
 N, Xi
Concentrat emulsionabil
2748/ 19.12.2007

miercuri, 30 martie 2011

omite acaricid

Omite 570EW



Proprietati fizico-chimice
Produsul Omite 570 EW se prezinta sub forma lichida de culoare alba cu nuante. Produsul contine 570 g/litru propargit ca substanta activa. Greutate specifica 1.08,
pH 5,0 - 7,0 la concentratia de 1 %. Punct de aprindere peste 100 grade C.
Mod de actiune
Produsul Omite 570 EW este un acaricid de contact şi cu actiune sub forma de vapori.
OMITE 570 EW actioneaza prin contact, de aceea pentru obtinerea unui efect maxim este necesara o acoperire totala a plantelor. Produsul adera excelent la stratul ceros al frunzei fiind spalat foarte greu de pe aceasta. Prin combaterea larvelor ieşite din ouale depuse inainte de tratament OMITE 570 EW demonstreaza efect rezidual care dureaza intre doua şi trei saptamini, in functie de conditiile atmosferice, deşi produsul nu are actiune specifica de ovicid. OMITE 570 EW actioneaza mai bine la temperaturi mai ridicate, peste 20 grade Celsius, cind multe alte produse incep sa-şi piarda eficacitatea, aşa ca el este un acaricid de contact ideal in timpul verii. OMITE 570 EW nu afecteaza pradatorii, cum ar fi de exemplu muştele din familiile Syrphide şi Coccinelide, precum şi populatiile de acarieni pradatori, ca de exemplu Typhlodromus pyri şi Phymoseiulus persimilis.
Mod de folosire
Produsul Omite 570 EW se utilizeaza la culturile si in dozele conforme cu tabelul
prezentat mai jos.
Mar

Paianjenul roşu comun Tetranychus urticae 0,1 %
Acarianul roşu al pomilor Panonychus ulmi 0,1%


Prun

Paianjenul roşu comun Tetranychus urticae 0,1 %
Acarianul roşu al pomilor Panonychus ulmi 0,1%


Vita de vie


Paianjenul roşu comun Tetranychus urticae 1 l/hectar
Acarieni eriofizi Eryophies vitis 0,1%
Acarianul filocoptid al vitei Calipetrimerus vitis 0,1 %


Vinete
Acarianul lat Polyphagotarsonemus latus 0,1%
Paianjenul roşu comun Tetranychus urticae 0,1 %
Vinete solarii
Paianjenul roşu comun Tetranychus urticae 0,1%


Ardei
Acarianul lat Polyphagotarsonemus latus 0,1 %
Paianjenul roşu comun Tetranychus urticae 0,1%
Ardei solarii
Paianjenul roşu comun Tetranychus urticae 0,1 %


Soia
Paianjenul roşu comun
Tetranychus urticae 0.8 l/ha


Floarea soarelui
Paianjenul roşu comun Tetranychus urticae 0.8 l /ha

Timp de pauza
Intre ultimul tratament si recoltare se asigura un timp de pauza de 7-14 zile.
Rotatia culturilor
Rotatia culturilor nu este afectata. 
Momentul aplicarii
Produsul Omite 570 EW se aplica in vegetatie de preferat la temperaturi mai mari de 25 grade C cand acarienii sunt extrem de activi iar produsul are efect de vaporizare maxima, produsul este recomandat pentru tratamentele de vara.
Compatibilitate
Produsul Omite 570 EW este compatibil cu majoritatea produselor erbicide, fungicide şi insecticide. Pentru o mai mare siguranta se va consulta lista de compatibilitate si se va face un test.



marți, 29 martie 2011

GANDACUL GHEBOS(Zabrus tenebrioides)

Denumire stiintifica:
Zabrus tenebrioides
Denumire populara:
Gandacul ghebos




Raspandire
In toate zonele cultivatoare de cereale
 Descriere
Adultul are corpul masiv, convex, alungit, de 14-16 mm, de culoare neagra. Pe partea dorsala are usoare reflexe metalice, iar pe cea ventrala este brun roscat. Larva, la maturitate deplina, este de 30-35 mm lungime, corpul usor turtit dorso ventral, format din segmente, care se ingusteaza spre partea posterioara. Capul este cafeniu, iar restul corpului este de un alb cenusiu, cu pete cafenii dispuse dorsal pe fiecare segment. Gandacul ghebos are o singura generatie pe an si ierneaza sub forma de larva.
 Mod de daunare
Larvele ataca atat toamna cat si la inceputul primaverii si se hranesc exclusiv cu frunze. Acestea fac o galerii in apropierea plantelor, ies partial din galerii, rod baza funzelor pe care apoi le trag in galerii si le tritureaza cu ajutorul aparatului bucal. Din frunze este retinuta doar partea suculenta, iar nervurile sunt impinse sub forma unor ghemotoace rasucite la baza plantelor. Adultii se hranesc pe spic, consumand boabele in diferite stadii de dezvoltare, dar pagubele cele mai mari le produc larvele. Atacul se manifesta in vetre.

Combatere
Tratament la samanta cu Yunta 246 FS sau Gaucho 600 FS.


MOSPILAN INSECTICID



MOSPILAN 20 SP

Producător: Nippon Soda Company LTD, Japonia
Substanţa activă: Acetamiprid 20%
Grupa de toxicitate: a III-a
Mod de prezentare: 1,5g , 3g , 40g , 80g, 1 kg

MOSPILAN 20 SP este un insecticid de ultimă generaţie cu acţiune sistemică şi translaminară cu mod unic de acţiune. Combate un spectru larg de insecte dăunătoare din legumicultură, pomicultură, viticultură şi cultura mare.
MOSPILAN 20 SP prezintă o acţiune rapidă asupra tuturor stadiilor de dezvoltare ale insectelor (ouă, larve, adulţi).
Eficacitatea produsului MOSPILAN 20 SP durează peste trei saptămâni şi nu este influienţată de temperaturi ridicate. Doza de utilizarela hectar este redusă.  Este compatibil cu un număr foarte mare de pesticide cu excepţia celor puternic alcaline.
Timp de pauză: 1 zi: Tomate, ardei gras, castraveţi; 7 zile: Cartof, cartof sămânţă, varză; 10 zile: tutun; 14 zile: Ceapă, măr, păr, viţă de vie.

Cultura

Dăunătorul

Doza
Volumul de apa si supraf. tratata cu  1,5 g

Cartof;

Cartof samânţă

Gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata)
Afide(Aphydae spp.)
0,08 kg/ha
10L apă/188mp

Tomate

Tripsul californian (Frankliniella occidentalis)
Musculiţa albă de seră (Trialeurodes vaporariorum)
0,04%
0,025%
3,7Lapă/37mp
6 l apă/60mp

Castraveţi

Tripsul californian (Frankliniella occidentalis)
Musculiţa albă de seră (Trialeurodes vaporariorum)
Păduchele castraveţilor (Cerosypha gosszpii)
0,04%
0,025%
0,0125%
3,7 l apă/37mp
6 l apă/60mp
12 l apă/120mp

Ardei

Păduchele verde (Myzus persicae)
0,0125%
12 l apă/120mp

Varză

Buha verzei (Mamestra brassicae)
Păduchele cenuşiu (Brevicoryne brassicae)
0,0125%
0,0125%
12 l apă/120mp
12 l apă/120mp

Ceapă

Tripsul tutunului (Thrips tabaci)
0,025%
6 l apă/60mp

Garoafe

Tripsul californian (Frankliniella occidentalis)
0,04%
3,7 l apă/37mp

Trandafiri

Păduchele fragilor (Macrosiphon rosae)
0,0125%
12 l apă/120mp

Crizanteme

Păduchele crizantemelor (Macrosiphoniella spp.)
0,0125%
12 l apă/120mp

Tutun

Păduchele verde (Myzus persicae)
Tripsul tutunului (Thrips tabaci)
0,015%
0,025%
10 l apă
6 l apă

Măr

Păr
Omida minieră (Phyllonorichter Brancardella)
Paduchele lanos (Eriosoma spp.)
Purecele melifer (Psylla piri)
0,02%
0,02%
0,02%
7,5 l apă
7,5 l apă

Viţa de vie

Molia viţei de vie (Lobesia botrana)
Păduchele ţestos (Pulvinaria vitis)
0,25 kg/ha
6 l apă/60mp
Rapita
Gandacul aramiu
Viespea rapitei
2 l/ha
…….
Grau
Plosnita cerealelor
100 g/ha
…..
Porumb
Ratisoara
100 g/ha
…….

Caracteristici tehnice:
  • actioneaza asupra tuturor stadiilor de dezvoltare (ou-larva-adult)
  • prezinta actiune rapida, afectand sistemul nervos al insectelor care paralizeaza si mor.
  • nu este afectat de temperatura iar actiunea sa dureaza peste trei saptamani
  • dupa aplicare patrunde in plante si nu este spalat de ploi sau apa de irigatie.
  • la legume necesita perioada foarte scurta de pauza de la aplicare pana la recoltare
  • doze foarte mici de utilizare la hectar

CALENDARUL DE INGRIJIRE AL FLORILOR



IANUARIE
- se incepe inmultirea pe cale vegetativa (prin butasi) a unor plante de apartament: saintpaulia, coleus, colocasia, monstera;
- se seamana samburii de curmale (palmierul Phoenix);
- periodic, frunzele mari ale plantelor de apartament se spala cu apa calduta, pentru curatarea de praf;
- se incepe altoirea vitei japoneze (Parthenocissus tricuspidata) pe butasi de vita de vie de Canada (Parthenocissus quinquefolia);
daca iarna este aspra, se vor lua masuri suplimentare de protejare a plantelor din gradina sau a celor car eierneaza in balcon (clematita, trandafiri, etc.);
- se pot pune la fortat  ramuri taiate de arbusti ornamentali (forsythia, syringa, etc.), pentru obtinerea unei infloriri timpurii (se introduc in apa rece si intr-o incapere racoroasa 2-3 zile, apoi la caldura, pana la inflorire).
FEBRUARIE
- se pot pune in continuare, la fortat, ramuri taiate de arbusti ornamentali;
- se poate incepe butasitul la fuchsia, crizantema, hortensie.
MARTIE
- incepe semanatul unor plante in rasadnite pentru obtinerea rasadurilor in camera;
- se continua butasitul unor plante care se inmultesc pe aceasta cale;
- daca timpul permite, incepe semanatul unor specii de flori pe camp; de asemenea, se poate incepe plantatul bulbilor de gladiole si tuberoze pentru obtinerea de flori timpurii;
- se monteaza adaposturi de polietilena la trandafiri, lalele, bujori, in vederea obtinerii unei infloriri timpurii;
- se despart rizomii de canna si se pun in ghivece;
- spre sfarsitul lunii, in sudul tarii, daca timpul permite, se incepe scoaterea afara a unor plante care au iernat in interior (agave, cactusi, lamai, etc.); atentie insa la eventualele pericole de ingheturi tarzii si brume;
- se tund gardurile vii.
APRILIE
- pe masura ce timpul se incalzeste, se scot plantele de apartament afara, luandu-se masuri de protejare impotriva soarelui arzator de la pranz (prin acoperire cu ziare), iar impotriva eventualelor brume sau ingheturi, plantele se acopera cu folii de polietilena (noaptea);
- se continua insamantarea in gradina a diverselor flori care se inmultesc prin insamantare directa (salvia, tagetes, tropaeolum, verbena, zinnia, etc.);
- se face repicatul rasadurilor la plantele care au fost insamantate in cutii sau rasadnite, in luna precedenta;
- se dezgroapa (desmusuroiesc) trandafirii si se executa taierile;
- se incepe transplantarea unor plante de apartament, la care este indicata aceasta lucrare;
- incepe plantatul gladiolelor.
MAI
- se continua plantarea bulbilor de gladiole;
- se planteaza rizomii de canna si tuberculii de dalie;
- se continua transplantarea unor plante de apartament;
- se butasesc seculentele si cactusii;
- se planteaza la locul definitiv rasadurile produse in rasadnite, ghivece, cutii;
- se incepe udatul se se aplica primele ingrasaminte suplimentare.
IUNIE
- se face udatul ori de cate ori este nevoie;
- se inlatura florile scuturate la trandafirii pitici si se scurteaza cu o treime lastarul care a purtat flori, pentru a favoriza emiterea de noi lastari cu flori;
- se incepe semanatul la althaea, viola, bellis, etc.;
- se scot si se pun la pastratea bulbii de lalele, narcise, zambile;
- se face altoirea in ochi crescand la trandafiri;
- se tund gardurile vii.
IULIE
- se continua lucrarile de ingrijire din luna precedenta, in special udatul. este bine ca seara, dupa asfintitul soarelui, sa se pulverizeze cu apa frunzele plantelor din gradina;
- se continua semanatul plantelor bienale;
- se fac butasi de muscata, pelargonium, coleus, etc.
AUGUST
- se face altoirea in ochi dormind la trandafiri;
- se incepe plantarea unor specii de flori cu bulbi (lalele, narcise, zambile, crini, etc.), precum si a lacramioarelor, stanjeneilor, etc.;
- plantele de interior care au fost tinute in timpul verii la semiumbra se scot acum in plin soare pentru a se fortifica (pelargonium, colocasia, monstera, ficus);
- se face butasirea la fucsia si pelargonium.
SEPTEMBRIE
- se continua altoirea in ochi dormind la trandafiri;
- se continua plantarea speciilor de flori cu bulbi (lalele, crini, narcise, zambile);
- incepe plantarea la locul definitiv, in gradina, a speciilor de flori bienale (viola, bellis, etc.).
OCTOMBRIE
- se continua lucrarile din luna precedenta;
- se scot tuberculii de dalia, bulbii de gladiole si rizomii de canna;
- odata cu racirea timpului, plantele de apartament se introduc in interior.
NOIEMBRIE
- se protejeaza contra gerului, plantele care raman peste iarna afara, (trandafirii se musuroiesc), precum si semanaturile de toamna;
- se trec la regim de repaus plantele cxare au nevoie de o astfel de perioada;
- se face ingrasarea terenuui din gradina cu gunoi se superfosfat si se sapa adanc.
DECEMBRIE
- atentie la modul de aerisire a plantelor din apartament pentru a nu fi expuse curentilor de aer rece;
- se continua butasirea la pelargonium, fucsia, saintpaulia, etc.

luni, 28 martie 2011




agropes.blogspot.com trafic.ro

TEHNOLOGII DE CULTIVARE A CEREALELOR

GRAUL
1.1 Rotatia
Graul in cadrul asolamentului se inscrie cu cerinte deosebite generate de urmatoarele aspecte:
-ponderea ridicata in cadrul structurii culturilor (22-24% din suprafata arabila, respectiv 33-36% din suprafata ocupata de cereale);
-pretentii ridicate fata de pregatirea solului si incadrarea in epoca optima de semanat;
-sensibilitate mare fata de imburienare si la un numar mare de boli care afecteaza toate cerealele;
-capacitate reduse de valorificare a fertilitatii natural a solului determinate de sistemul radicular slab dezvoltat, cu capacitate redusa de valorificare a substantelor nutritive din sol;
-dificultati in administrarea directa a ingrasamintelor organice si a amendamentelor datorata intervalului scurt intre eliberarea terenului de planta premergatoare si momentul semanatului;
In consecinta plantele premergatoare graului trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii:
-sa elibereze terenul vara devreme pentru a putea fi bine pregatit, sa acumuleze apa si nitrati,astfel incat buruienile sa fie distruse prin diferite lucrari;
- sa lase terenul curat de buruieni, cu insusiri fizice si chimice ameliorate, bogat in substanta organica si substanta nutritiva.In acest context rezulta ca cele mai bune premergatoare sunt plante care se recolteaza devreme: leguminoasele (mazarea, fasolea, borceagul de toamna, borceagul de primavara, trifoiul rosu), rapita, inul pentru ulei, inul pentru fibre, porumbul cultivat pentru masa verde si siloz, cartoful timpuriu, sfecla pentru samanta, canepa pentru fuior.
Soia trebuie sa devina o buna premergatoare in toate zonele prin cultivarea unor soiuri corespunzatoare din punct de vedere al lungimii perioadei de vegetatie.
Rotatia grau-porumb este obligatorie, deoarece cele doua culturi ocupa 60% din suprafata arabila, iar in unele zone chiar mai mult.
Porumbul in schimb este o premergatoare mediocra pentru grau, deoarece in marea majoritate a anilor, la data recoltarii proumbului, solul este sarac in apa. Nu se poate cultiva grau dupa porumb daca la porumb s-au folosit erbicide triazinice in doza mai mare de 2 kg/ ha sau daca porumbul a fost atacat de fuzarioza.
Floarea – soarelui a fost considerata o premergatoare deficitara pentru cultura de grau intrucat aceasta lasa terenul sarac in apa aparand samulastra.In prezent este considerata o planta buna premergatoare daca se indeplinesc urmatoarele cerinte:
 Elibereaza terenul pana la 10-15 IX;
 A fost bine intretinuta si terenul ramane curat de buruieni;
 La grau se utilizeaza ingrasaminte;
 Recoltarea se face fara pierderi impiedecand astfel samulastra;
Rele premergatoare sunt considerate: sorgul, iarba de sudan, dughia si meiul, deoarece lasa terenul sarac in apa.Rele premergatoare sunt si orzul (din cauza bolilor si daunatorilor comuni) si lucerna in zonele secetoase.
1.2 Monocultura
Aceasta problema trebuie analizata de fiecare cultivator in parte in functie de structura culturilor si conditiilor de umiditate din anul respectiv.
Productia in conditii de monocultura scade datorita urmatoarelor aspect:
 Imburienarea terenului;
 Cresterea populatiilor de agenti patogeni;
 Acumularea in sol a unei flore bacteriene rizosferice;
In conditiile din tara noastra desi monocultura nu este recomandata, totusi mai mult de 30% din suprafata cultivata cu grau se seaman dupa grau, deoarece terenul se poate pregati din vara, in sol putandu-se acumula nitrati, se pot aplica ingrasaminte iar in sol se acumuleaza apa din precipitatii. Cultura repetata grau dupa grau se admite un singur an, in toamnele secetoase, cand nu se poate realize o buna pregatire a solului dupa premergatoare tarzii.
1.3 Fertilizarea
Graul are un consum relativ redus de substante nutritive, pentru 100 kg boabe si productia secundara aferenta extrage din sol: 2,3-3,3 kg N, 1,1-1,8 kg P2O5 si 1,9-3,7 kg K2O.Desi consumul este relativ scazut fata de substantele nutritive, graul este pretentios fata de ingrasaminte datorita urmatoarelor particularitati de nutritie:
 Sistemul sau radicular este slab dezvoltat si cu putere slaba de solubilizare fata de compusii mai greu solubili din sol;
 Desi are o perioada lunga de vegetatie, cea mai mare parte a elementelor nutritive le extrage in timp scurt, de la impaiere la maturitatea in lapte: 70-92% N, 75-88% P2O5, 85-88% K2O. In acest interval de cca, 60 de zile, necesarul nu poate fi asigurat din ingrasaminte. Rolul principalelor elemente in nutritia graului
 Azotul – asigura inradacinarea si infratirea plantelor, mareste rezistenta la temperaturi scazute, mareste numarul florilor fertile si ridica continutul in substante proteice al boabelor.
 Fosforul – reduce perioada de vegetatie, mareste rezistenta la cadere, seceta si inghet, favorizeaza buna inradacinare, contrabalanseaza efectul negative al azotului si mareste eficacicatea acestuia.
 Potasiul - favorizeaza acumularea hidratilor de carbon si contribuie la marirea rezistentei la ger, cadere si boli.Impreuna cu fosforul contribuie la folosirea eficienta a azotului.
 Gunoiul de grajd – da bune rezultate pe toate tipurile de sol.Aplicarea se poate face in mod direct sau plantei premergatoare.Cantitatiile de aplicare sunt cumprinse intre 20-30 tone / ha.Gunoiul se poate aplica atat fermentat cat si in stare proaspata.In rotatia grau –porumb, gunoiul de grajd se va aplica culturii porumbului.
 Ingrasaminte minerale
 Ingrasamintele cu azot se aplica in doze de 80 -160 kg / ha astfel:
* Dupa leguminoase 60 - 90 kg / ha in primavara;
* Dupa prasitoare timpurii 80 – 120 kg / ha;
* Dupa prasitoare tarzii 120 – 160 kg / ha ( 1/3 – ½ din doza la pregatirea patului germinativ, diferenta aplicandu-se in primavara);
Fertilizarea din primavara va avea in vedere urmatoarele:
-cand desimea este mare se intarzie aplicarea pana la terminarea infratirii;
-pentru a preveni caderea, reducandu-se inaltimea plantelor;
-pentru solurile cu fertilitate mijlocie 60 -90 kg;
-pentru solurile cu fertilitate mica 40 – 50 kg;
Fertilizarea foliara cu azot a graului de asociaza cu combaterea chimica a buruienilor, folosind 6- 8 kg uree pura in 100 l solutie.
 Ingrasamintele cu fosfor se utilizeaza in functie de continutul solului in potasiu, in doza de 60-80 kg / ha K2O.La un continut al solului intre 66 si 132 ppm, doza se poate reduce la 40-60 kg / ha, iar peste 132 ppm se poate renunta la aplicarea acestuia.
 Aplicarea amendamentelor este obligatorie pentru cultura de grau pe soluri cu pH mai mic de 5,8 si cu V% sub 75.Dozele optime de amendamente sunt cuprinse la un nivel de neutralizare a 50 – 75% Ah.
1.4 Lucrarile solului
Lucrarile de baza ale solului reprezinta elementul tehologic principal in activitatea proceselor microbiologice de mineralizare din sol, in reducerea numarului de buruieni, in prevenirea aparitiei unor boli si daunatori, in pastrarea rezervei de apa in sol, ca si in asigurarea unui raport optim aer / apa pentru sistemul radicular al graului. Eficienta optima a acestor lucrari se obtine prin efectuarea lor imediat dupa recoltarea plantei premergatoare. Lucrarile se executa diferentiat, in functie de planta premargatoare si de continutul de
umiditate din sol. Dupa plantele care parasesc terenul devreme, in paralel cu recoltarea se executa si aratura la
20-25 cm pe soluri mijlocii si grele si 20-22 cm pe soluri usoare cu plugul in agregat cu grapa stelata.Marirea adancimii la 25-28 cm + 10 cm scormonitor se impune pe soluri mijlocii si grele si cand aratura efectuata la planta premergatoare a fost superficiala. Dupa premergatoare tarzii araturile trebuie incheiate pana la 25 septembrie in sud si, respectiv, 15 septembrie in nord.Se vor efectua diferentiat la adancimi care sa asigure
incorporarea cantitatii mari de resturi vegetale, dar fara a se scoate bulgari. Dupa porumb si floarea- soarelui aratura va fi precedata de o lucrare cu grapele cu discuri, perpendicular pe directia randurilor plantei premergatoare.Dupa arat terenul se discuie imediat pentru a sfarama bulgarii inca umezi. Patul germinativ se va pregati cu grapele cu discuri, in agregat cu grape cu colti reglabili, prin una doua treceri iar in preziua semanatului printro lucrare cu combinatorul perpendicular pe directia de semanat. Solul nu trebuie maruntit excesiv pentru a nu favoriza formarea crustei.
Samanta si semanatul
Pentru a fi admisa la semanat, samanta trebuie sa apartina unui soi zonat, sa provina din culturi recunoscute, cu valoare biologica ridicata, cu puritate fizica minima de 98%, germinatie minima de 90%, si cu MMB cat mai mare. Perioada de semanat are o mare influenta pentru viitoarea recolta, intrucat prin aceasta se realizeaza o buna infratire a plantelor din toamna, cat si acumularea substantelor de rezerva necesare in sezonul rece si o buna rezistenta la iernare. Datele experimentale au reliefat ca cele mai bune rezultate se obtin atunci cand in cele 40-50 de zile de la rasarire la intrarea in iarna (cand temperatura scade sub 5 grade) se acumuleaza o suma de grade de temperatura de 450 – 550 grade. Aceasta corespunde cu inceperea semanatului cand temperatura aerului scade la 13-15 grade si incheierea lucrarii cand temperatura atinge valori de 8-9 grade.Calendaristic, pentru zonele de campie din sudul si vestul tarii si pentru campia Transilvaniei concorda cu intervalul 25 septembrie – 15 octombrie iar pentru zonele colinare intre 15 – 20 septembrie si 1 octombrie.In teritoriile din preajma zonei montane, semanatul trebuie incheiat pana la data de 25 septembrie.
Densitatea plantelor. Productii normale se obtin atunci cand la recoltare se asigura o densitate de 500-700 spice / mp.Aceasta se asigura prin insamantarea a 400-600 boabe germinabile / mp.
Limita superioara a numarului de boabe se va mari cu 5-10 % in urmatoarele cazuri:
 Toamne secetoase cu sol uscat.
 Pat germinativ neglijent pregatit.
 Depasirea epocii optime de semanat.
Cantitatea se samanta. In functie de valoarea biologica a acesteia, puritate, MMB si densitate, variaza intre 200 si 250 kg / ha.
Distanta intre randuri. Aceasta este de 10 – 12,5 cm. Semanatul in randuri apropiate la 6 cm se va executa numai pe terenurile lipsite de resturi vegetale si cu un bun grad de maruntire.
Adancimea de semanat. Se stabileste in functie de tipul si textura solului, de aprovizionarea cu apa la semanat si de energia germinativa, fiind cuprinsa intre 4 – 7 cm. In conditii bune de umiditate se va insamanta la 4-5 cm, iar in soluri uscate la 6-7 cm.
1.5 Combaterea buruienilor
Pagubele cauzate de buruieni, daca nu sunt combatute eficient, sunt cuprinse intre 10 si 20 %se se pot ridica la 60-80% din recolta. Din clasa dicotiledonate care sunt dominante la grau sunt peste 40 de specii.Cele mai
daunatoare dintre ele sunt urmatoarele: Gallium aparine, Matricaria inodora, Centaurea cyanus, Convolvulus arvenis, Agrostema githago, Papaver rhoeas, Polygonum convolvulus, Sinapis arvenis.
Dintre buruienile monocotiledonate, mai reduse ca numar, cele mai periculoase sunt Apera spica venti si Avena fatua. Combaterea este asigurata in primul rand prin rotatia culturii.In prezent insa erbicidarea este o
lucrare obligatorie.Cele mai bune rezultate se obtin cu ajutorul erbicidelor combinate, acestea avand un spectru mai larg de combatere.Dintre cele mai folosite erbicide la cultura de grau se pot aminti: SDMA 33, SDMA 50,DMA 6, OLTISAN EXTRA, ICEDIN SUPER, LONPAR, LONGRAN 75 WG, LANCET, MUSTANG, RIVAL STAR, PUMA SUPER.
1.6 Recoltarea
Recoltarea directa se realizeaza cu combine autopropulsate, cand boabele au ajuns la maturitatea deplina, iar umiditatea acestora a scazut la cca. 16%. Recoltarea se realizeaza cu pierderi minime daca reglarea combinei se corecteaza de 2-3 ori pe zi, in functie de starea lanului. Loturile semicere se recolteaza la umiditate de 14 %. Culturile imburienate si cele cazute, cat si in anii secetosi sau in cazul culturilor cu coacere neuniforma, se recolteaza in doua etape.Taierea plantelor cu vindroverul se executa la inaltime de 20-25 cm fata de sol in faza de coacere in parga, plantele ramanand pe miriste pana la scaderea umiditatii boabelor la 14% (cca. 7-10 zile), dupa care se treierea prin combine echipate cu ridicator de brazda.
2.PORUMBUL
2.1 Rotatia
Porumbul este o cultura mai putin pretentioasa fata de planta premergatoare.Rezultatele cele mai bune se obtin dupa leguminoasele anuale pentru boabe si furajare, dupa care urmeaza cerealele paoiase de toamna, inul, canepa, cartoful, sfecla si floarea-soarelui. Rotatia grau porumb este obligatorie datorita ponderii de cca. 60% a celor doua culturi.In aceasta rotatie porumbul este favorizat, fiind cultivat dupa o premergatoare timpurie.In culturile atacate de fuzarioza, boala comuna ambelor specii, aceasta rotatie se intrerupe pentru
4-5 ani. Porumbul nu se poate cultiva dupa sorg si iarba de sudan.
2.2 Monocultura
Monocultura de porumb s-a extins in tara noastra pe solurile fertile, mai joase, cu apa freatica la mica adancime, supuse in primaverile mai ploioase excesului temporar de umiditate – terenuri pe care graul nu le valorifica in aceeasi masura ca porumbul. Se poate aprecia insa ca prin monocultura prelungita se reduce continutul de humus, se degradeaza structura, are loc o acidifiere progresiva a solului, se inmultesc bolile si daunatorii.
2.3 Fertilizarea
Datorita productiei mari de masa uscata la unitatea de suprafata porumbul esteo planta consumatoare de substante nutritive, in special de azot.
 Azotul este principalul element de fertilizare a porumbului, care asigura formarea unei mase foliare bogate, colorata in verde intens si care influenteaza favorabil acumularea substantelor proteice.Carenta se manifesta prin ingalbenirea limbului de la varf spre baza, de-a lungul nervurii mediane care se deschide la culoare.Plantele raman firave, cu stiuletii mici.Excesul de azot in schimb, intensifica transpiratia, cresterea este luxurianta, plantele devin sensibile la seceta si boli si intarzie maturitatea.
 Fosforul joaca un rol multiplu in cresterea si fructificarea porumbului.Insuficienta lui se manifesta prin inrosirea frunzelor de la varf spre baza, iar sistemul radicular ramane slab dezvoltat, ritmul de crestere este scazut, se accentueaza protandria.Excesul fosforului determina insuficienta zincului.
 Potasiul mareste rezistanta la cadere, seceta si boli.Carenta se manifesta prin inglabenirea frunzelor de la varful lor spre baza, iar sistemul radicular ramane slab dezvoltat.
Ferilizarea organica
 Gunoiul de grajd este indicat pe toate tipurile de sol, aplicat in doza de 20 -40 tone / ha.Dozele mai mari se aplica pe solurile erodate, luvisoluri, la culturile irigate.Aplicarea balegarului se face direct culturii porumbului,
proaspat sau fermentat, o data la 4-5 ani, efectul resimtindu-se si in anul al treilea de la aplicare in conditii de monoculture.
Fertilizarea mineral
 Fertilizarea cu azot.Dozele optime economice de azot, in conditii de cultura neirigata, sunt cu 30-90 kg mai mici decat in cultura irigata.Aplicarea azotului trecuie efectuata fractionat astfel:
-30-40 kg/ha azot sub forma de ingrasamant complex sau de azotat de amoniu, concomitent cu semanatul;
-la prasilele a II-a si a III-a mecanice se aplica 30-70 kg/ha azot sub forma de uree, azotat de amoniu sau ingrasaminte lichide;
-concomitent cu irigarea se vor asigura doze de 10-20 kg/ha, corelate cu dozele aplicate anterior.
 Fertilizarea cu fosfor.Doza se poate calcula expeditiv, plecand in calcul de la un consum de 9 kg P2O5 / t boabe, la un continut al solului de peste 6 mg/100g sol.Pe solurile cu continut sub 6 mg P2O5/100 g, doza se va majora 15-20 kgP2O5 pentru fiecare mg sub limita mentionata.Incorporarea in sol a ingrasamintelor cu fosfor se face sub aratura de baza.Ingrasamintele complexe cu fosfor se pot aplica primavara la pregatirea patului germinativ.
 Fertilizarea cu potasiu.Daca in prealabil sa executat o ingrasare a solului cu gunoi, pentru fiecare tona de gunoi aplicat se reduce cu 2,5 kg K2O /t doza de poatsiu aplicata.
 Aplicarea microelementelor.Pe cernoziomurile fertilizate repetat, multi ani, cu azot si fosfor, cu pH peste 7, este necesara aplicarea preventiva a sulfatului de zinc, o data la 4-6 ani, in cantitate de 8-10 kg / ha.
 Amendamentele cu calciu.Pe solurile acide, cu pH sub 5,9 si cu gradul de saturatie in baze mai mic de 75%, folosirea amendamentelor cu calciu, o data la 4-5 ani, este obligatorie in cultura porumbului.
2.4 Lucrarile solului
Acestea incep imediat dupa eliberarea terenului de planta premergatoare si vizeaza, pe langa mobilizarea solului incorporarea returilor vegetale, maruntirea, nivelarea si realizarea de reserve cat mai mari de apa in sol.
Dupa premergatoare timpurii se executa aratura de baza la 20-25 cm adancime pentru terenurile usoare si la 25-30 cm adancime pentru terenurile mijlocii si grele, cu plugul in agregat cu grapa stelata.
Pe terenurile in panta, araturile se vor executa numai de-a lungul curbelor de nivel. Patul germinativ este corespunzator cand solul , pe adancimea de 3-6 cm, este maruntit si zvantat, iar dedesupt este “asezat”, pentru a favoriza ascensiunea apei la bob.
Samanta si semanatatul
Materialul seminal trebuie sa aiba puritatea minima de 98% si germinatia minima de 90%. Semanatul porumului se realizeaza atunci cand, la ora 7, la 10 cm adancime, temperatura este de 8 grade si vremea este in curs de incalzire.Calendaristic cele mai bune perioade se obtin in zona de campie cand se seamana intre 1 si 20 aprilie si intre 15 si 30 aprilie, in celelalte zone. Semanatul timpuriu, de obicei, asigura umiditatea necesara germinarii, iar incoltirea si rasarirea se produc in timp scurt.
Densitatea
Reprezinta factorul tehnologic de baza pentru realizarea unor recolte mari, porumbul reactionand mai puternic la acest element tehnologic decat alte prasitoare. Factorii obligatorii de care trebuie sa se tina seama la stabilirea densitatii sunt: hibridul cultivat, umiditatea si fertilitatea solului. Caracteristicile hibridului luate in calcul sunt: inaltimea plantelor, numarul de frunze, latimea frunzelor fata de tulpina si rezistenta la frangere si cadere.Rezulta ca hibrizii mai timpurii care au talie mai joasa si un numar de frunze mai mic comparativ cu hibrizii tarzii se vor cultiva cu densitate mai mare.
Cantitatea de samanata la hectar
Cantitatea de samanta variaza intre 15-30 kg / ha, in functie de puritate, germinatie si MMB.Pentru realizarea densitatiilor dorite la recoltare, la semanat, se mareste numarul de seminte cu 10-15%, reprezentand pierderile ce apar pana la rasarire si in intervalul rasarirerecoltare. Distanda dintre randuri este de 70 cm pe terenurile neirigate si pe cele irigate prin aspersiune si de 80 cm pe cele irigate prin brazda.Distanta se poate reduce la 50 cm insa sporurile nu sunt garantate a se obtine intotdeauna, in schimb se obtine o mai buna distribuitie a plantelor in lan. Adancimea de semanat variaza in functie de textura si umiditatea solului.In regiunile mai umede, cu soluri grele, semanatul se va realize la 5-6 cm.Pe suprafetele din zone mai uscate cu soluri mijlocii, adancimea de semanat se mareste la 6-8 cm.Fiecare centimetru in plus la adancimea de semanat , in functie de temperature, intarzie rasarirea cu 5-30 ore.
2.5 Combaterea buruienilor
Aceasta reprezinta principal lucrare de ingrijire, porumbul avand un ritm lent de crestere in primele faze si o densitate redusa la unitatea de suprafata, nu poate rezista in compensatia cu cele 800-1500 buruieni care rasar la 1 mp.Cercetarile efectuate in 15 statiuni experimentale din Romania au aratat ca la hibrizii cultivati in prezent pierderile de recolta datorate imburienarii sunt de 30-90%, ceea ce inseamna 3000-9000 kg/ha boabe.
Combaterea buruienilor se realizeaza prin doua modalitati:
 Prasitul
 Erbicidatul
2.6 Recoltarea
Recoltarea mecanizata a porumbului sub forma de stiuleti incepe cand umiditatea boabelor ajunge la 30-32% si se incheie cand aceasta atinge valori de 24-26%.Mai tarziu, recoltarea in stiuleti, se executa manual, pentru a prevenii scuturarea boabelor.
3.ORZUL
3.1 Rotatia
Cele mai bune plante premergatoare pentru cultura de orz sunt leguminoasele cultivate pentru boabe si furaj (mazarea, fasolea, borceagul) si plantele care parasesc terenul devreme (rapita, inul pentru ulei si fibra).
La randul sau, orzul de toamna, fiind o cultura care paraseste timpuriu terenul, in a doua decada a lunii iunie sau decada a treia, este o buna premergatoare pentru cultura rapitei de toamna si a culturilor in miriste.
Succesiunea dupa sfecla si cartof este indicata mai ales in cazul orzoaicei destinata pentru fabricarea berii.
3.2 Fertilizarea
Orzul extrage cantitati importante de elemente nutritive din sol intr-un interval relative scurt, ritmul de absorbtie fiind intens chiar dla inceputul vegetatiei. La orzoaica in primele doua luni se extrag 50-67% din intreaga cantitate de azot, 56-76% din cea de fosfor, si 62-67% din totalul de potasiu, ajungand ca pana la formarea boabelor sa totalizeze circa 90% pentru azot, 90% pentru fosfor, si 80% pentru potasiu. Ingrasamintele cu azot dau bune rezultate pe toate tipurile de sol, obtinandu-se sporuri de 30- 705, effect deosebit avand pe solurile acide.
Ingrasamintele cu azot vor fi aplicate in doua faze:
 40-80 kg/ha in timpul iernii sau primavra devreme, in functie de starea culturii;
 Restul dozei primavara, in perioada de alingire a paiului, la formarea celui de al doilea nod;
Pe solurile sarace, dupa plante care se recolteaza tarziu, se vor aplica 30-40 kg/ha la pregatirea patului germinativ sau odata cu semanatul.
Fosforul are deosebita importanta pentru soiurile de orz de toamna, marindu-le rezistenta la inghet si influentand pozitiv recolta, mai ales in zona de stepa. Doza administrate este cuprinsa intre 60 si 100 kg/ha, tinand cont de productia scontata, cantitatea de gunoi de grajd aplicat anterior si starea de aprovizionare cu fosfor a solului. Ingrasamintele cu fosfor se administreaza prin imprastiere uniforma pe suprafata solului si
se incorporeaza o data cu aratura sau daca nu la pregatirea patului germinativ.
3.3 Lucrarile solului
La lucrarile solului pentru cultura orzului de toamna, trebuie sa se tina seama de faptul ca acesta isi formeaza nodul de infratire mai la suprafata si sufera mult de descaltare.Pentru sol asezat.
Pregatirea patului germinativ se efectueaza in ziua sau preziua semanatului, prin lucrari superficial cu combinatorul sau grapa cu discuri.
Samanta si semanatul
Pentru semanat se foloseste numai samanta certificata din soiuri zonate; cu puritate minima de 97%, germinatia minima de 90% si MMb cat mai mare. Inainte de semanat, obligatoriu samanta se trateaza impotriva bolilor si daunatorilor. Pentru o buna inradacinare si infratire orzul are nevoie, pana la intrarea in iarna, de 40-50
zile mai calde.
Orzul si orzoaica de toamna se seaman la sfarsitul lunii septembrie, inceputul lunii octombrie.Intarzierea semanatului dupa 20 octombrie determina micsorarea recoltelor.
Perioada semanatului la orz incepe cu aproximativ 5 zile inaintea graului (intre 15
septembrie si 10 octombrie), pentru ca plantele sa intre in iarna bine inradacinate.
Orzoiaca de primavara trebuie semanata cat mai timpuriu fiind mai sensibila la intarzierea
semanatului decat ovazul si chiar decat graul. Densitatea de semanat a orzului de toamna este de cca. 450-500 de boabe germinabile / mp, pentru orzoaica de toamna 450-550 de boabe germinabile / mp, iar la orzoaica de primavara 450-500 de boabe germinabile / mp.Numarul de spice dorite la recoltare este de
600-800/ mp.
Distanta intre randuri la orz si orzoaica este de 12,5 cm, iar reducerea acesteia este posibila numai pe terenurile curate de resturi vegetale.
Adancimea de semanat la orzul si orzoaica de toamna este de 3-5 cm, iar la orzoaica de primavara de 2-4 cm, in functie de textura si umiditatea solului.
TEHNOLOGII DE CULTIVARE A CEREALELOR
3.4 Combaterea buruienilor
Se face cu aceleasi erbicide utilizate la cultura graului, dozele diminuandu-se cu 10%.
3.5 Recoltarea
Recoltarea orzului se face la sfarsitul coacerii in parga, inceputul coacerii depline, intrucat la intarzierea recoltatului pierderile sunt mari, la orz datorita ruperii rahisurilor si caderii spicului, iar la orzoaica scuturarii boabelor de la baza spicului. Recoltarea cu combina incepe cand umiditatea boabelor este de 18-20%, co conditia ca uscarea sa se faca in continuare in arii.
Orzoaica se poate recolta mai tarziu, la coacere deplina, intructa calitatiile ei industrial sunt mai ridicate.
Recoltarea orzului-orzoaicei trebuie terminate in decurs de 3, 4 zile pentru a preintampina pierderile.
Pentru o buna pastrare este recomandat ca umiditatea boabelor sa nu depaseasca 14%.